Timpul are răbdare...

Da, în sfârșit am reușit să-l domolesc.

Peste mai puțin de 24 de ore o să am un raspuns. Bun sau rău, măcar scap de un stres.
Mulțumesc din nou cerului pentru șansa primită. O să încerc să o dreg cum voi putea eu mai bine.

Promit să revin cu o postare, poate în mai puțin de 24 de ore... Doamne Ajută!

De ce?

Am mai primit o șansă. Oare de ce?

Yay! O nouă șansă pe care să o ratez cu grație. Cu siguranță nu o meritam, deci de ce eu?

Oare de ce sunt atat de proastă? Când o să am curajul să fac ceea ce îmi doresc? Da, să merg într-un loc în care timpul parcă sta pe loc și lumea e alta. Câte lacrimi o să mai curgă până atunci?

Speranța a murit.

Dacă în momentul acesta ar veni o persoană la mine să îmi spună să am răbdare că lucrurile se vor îndrepta și că urmează și chestii faine... i-aș spune să își caute un medic bun pentru că boala de care suferă e în fază avansată și nu va scapa usor.

Nimic, dar absolut nimic din ce se întâmplă în prezent nu putea fi intuit de anul trecut.

Lucrurile merg într-o direcție greșită, simt asta dar din păcate sunt neputincioasă.