vineri, 30 octombrie 2009

End of story

Azi a fost o zi importanta, un capitol destul de important din existenta mea se incheie definitiv si irevocabil!!!

Cel pt. care am simtit pt. prima si singura data fluturasi in stomac, pt. care as fi fost in stare sa fac orice, pt. care mi-am si complicat viata de mai multe ori, pt. care am facut sacrificii si indurat multe, care mi-a daramat multe conceptii si principii si cu toate astea as fi fost dispusa sa merg pana la capat.... el, baiatul cu ochi de un albastru ametitor si cu o privire al naibii de patrunzatoare.... cel care intr-o buna zi a hotarat sa plece intr-o tara inepartata.....de care m-am despartit doar telefonic, convinsa fiind ca acela e finalul si ca nu o sa il mai vad prea curand.... Ei bine dupa 3 ani si o luna, ne-am vazut intamplator, ne-am salutat, ne-am apropiat, m-a pupat pe obraz.... apoi mi-a aratat verigheta de pe mana lui stanga.... apoi mi-a prezentat-o pe sotia lui....

Valuri de intrebari imi inunda creierul cu o viteza ametitoare... Nu stiu cat de multa coerenta au ideeile mele in clipa asta... am nevoie de niste raspunsuri care sa ma vindece.

There's no more to be said...

Piesa asta e în loc de concluzie.

marți, 27 octombrie 2009

Dezamagire...sau nu ?

Ma simt aiurea... as fi tentata sa ma consider dezamagita, insa nu sunt convinsa ca pot spune asta. Despre un eveniment ca carui aparitie o poti prevedea nu poți spune ca te-a luat prin surprindere, nu?

In trecut si eu aveam incredere in oameni, dar am inceput sa o pierd incetul cu incetul, astfel ca nu mai am deloc. Și nu cred ca voi mai putea avea vreodata, cel putin nu in aceasta viata. Toti oamenii suntem niste ”javre”, suntem mai rau decat animalele. Ne mancam, uram, jignim, ranim, barfim si (prea) multe altele... De ce facem asta???

Nu va mai mintiti singuri! Nu exista prietenii adevarate, ci relatii de conjunctura din care fiecare urmareste sa obtina ceva. Astfel ca asa zisele ”prietenii” dureaza pana cand cineva se trezeste ca nu mai are nevoie de celalalt si atunci, gata, da delete/eject.
Drept urmare de cativa ani incoace am incetat sa consider ca mai am prieteni, am rude, cunostinte, colegi, fosti colegi, vecini etc.... dar nu PRIETENI, aceasta notiune nu exista.

Intamplarea de azi nu e o ”big deal” e doar una din lungul sir care m-au facut sa imi fie scarba de oameni. Chiar trebuie sa musti mana care te-a hranit? Chiar e asa greu sa te abtii?

Am vazut si trait multe si nici nu indraznesc sa ma gandesc cate ma mai asteapta in viitor. Omenirea e mereu surprinzatoare!

Noapte buna.

miercuri, 14 octombrie 2009